Alice Năstase Buciuta și Simona Catrina lansează “Andiamo”, un inedit și fascinant jurnal de călătorii sentimentale, apărut la editura “Cărțile Tango”.

Raul Cârstea și Constantin Neculae, autorii unuia dintre cele mai bune albume folk ale anului 2009, “Delta lunară” – vă vor oferi cu drag un recital cu muzica lor de excepție, din care adevărata poezie nu va lipsi.

Un eveniment produs, recomandat și oferit de Radio Metronom.

Dragostea de muzică şi poezie i-a legat într-o colaborare fără nume, atipic astăzi la trupele româneşti, indiferent de genul muzical abordat. Ei nu au un nume pentru grupul pe care-l formează ci îşi spun simplu: Raul şi Lae sau mai exact, Raul Cîrstea şi Constantin Neculae “Delta lunară”, un fel de concept muzical creat prin albumul apărut după 20 de ani de prietenie şi colaborare muzicală.Raul Cîrstea ne-a acordat cu toată amabilitatea un interviu în ciuda timpului deloc prieten al lor, din cauza concertelor şi a proiectelor în care cei doi sunt implicaţi.

Albumul de pe care Titus Andrei a ales recent pentru Top Românesc piesa “Cântec în ploaie” s-a lansat la sugestia lui Mircea Vintilă care i-a motivat pe cei doi cantautori să-l aducă pe piaţă, iar cântecul are ca sursă de inspiraţie o carte de poezie care a surprins prin titlu. Vă lăsăm în compania gândurilor şi a poveştilor cu farmec din lumea “Deltei Lunare”…

20 şi un pic de ani de colaborare şi totuşi un singur album pentru că „Delta Lunară” e primul în formula asta. De ce aţi lăsat să treacă timpul fără a vă imprima muzica pe un album aşa cum ar fi meritat de altfel cei care vă îndrăgesc muzica?

Trebuie spus că ne-am cunoscut în 1988. Când începuseră să se lege lucrurile din punct de vedere muzical, a venit revoluţia după care a urmat ceea ce noi am simţit a fi un declin în drumul muzicii folk la noi în ţară. Dragostea noastră de muzică şi poezie nu era legată de vreun imbold de a căpăta notorietate, aşa că ne-am simţit extrem de liniştiţi şi confortabil în a lucra în tihnă înconjuraţi de prieteni care ne apreciau şi se bucurau alături de noi. Poate că acum a venit vremea acestui material să iasă în lume şi să readucă în faţa tuturor un mesaj romantic, chiar dacă aşa ceva pare anacronic.

Care au fost aşteptările albumului „Delta lunară” şi cât din ele s-au  împlinit?

Cu mai bine de un an înainte de a lansa albumul ne-am întâlnit întâmplător pe undeva pe lângă  piaţa Matache cu Mircea Vintilă şi Marius Baţu. Deja cochetam de ceva timp cu ideea de a orchestra, imprima şi difuza piese cântate împreună, Raul şi Lae. Mircea ne-a spus atunci un lucru care ne-a marcat şi ne-a determinat să luăm foarte în serios ideea de a lansa un album. Ne-a spus să scoatem cât mai repede discul pe piaţă pentru că altfel nu existăm. Muzical vorbind, desigur. Dorinţa de a lăsa ceva în urmă, ceva serios, ne-a făcut ca pe 29 octombrie 2009 sa lansăm acest material intitulat “Delta lunară”. Oricum aşteptările noastre au fost depăşite cu mult, numai dacă ne gândim la nominalizările obţinute la premiile Radio România Actualităţi pentru cel mai bun album folk al anului cât şi pentru cea mai buna piesă folk pe 2009. Dacă ne gândim şi la faptul că piesa “Delta lunară” (versuri Adrian Păunescu) care dă şi numele albumului, a obţinut premiul pentru cea mai bună melodie folk, vă daţi seama că suntem absolut încântaţi de impresia lăsată de acest material.

Care a fost cea mai plăcută reacţie în urma albumului pe care l-aţi lansat?

A fost cea a oamenilor din Radio România. Asta pentru că sunt cunoscuţi ca adevăraţi profesionişti, iar aprecieri atât de frumoase din partea lor ne-au făcut să ne simţim extrem de bine.

„Nu ne vom schimba numele; vom rămâne Raul Cârstea” şi “Constantin Neculae”

Până la urmă cum rămâne cu numele duo-ului vostru? Am înţeles că sunteţi în căutarea unui nume? Rămâneţi la…delta lunară?

“Delta Lunară” este numele albumului. Am avut într-adevăr o încercare de a cânta sub un nume. Ne spuneam Grup Folk “Andante”. Însă cu câteva luni înainte de lansarea CD-ului am aflat ca numele fusese înregistrat la OSIM de o persoană care nu ne-a permis să-l folosim. Aşa că, în speranţa că numele “Raul Cârstea” şi “Constantin Neculae” nu vor fi înregistrate niciunde astfel încât să nu le mai putem folosi, am scos acest album semnându-ne ca în buletin. Şi credem că aşa ne vom semna şi de acum încolo.

„Ca să trăieşti altfel decît rece şi superficial ţine de dorinţa noastră de a avea un suflet viu…”

Cum se integrează folkul într-o  lume care se petrece într-un ritm mult prea trepidant şi aş spune chiar o lume în care se iubeşte mult prea repede şi adesea superficial? Mai e loc de poezie în graba noastră spre propriile realizări?

Titlul albumului descrie ceea ce gândim despre muzica noastră. Delta este mediul cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă, reprezentând simbolul abundenţei de viaţă şi de trăiri, iar asocierea cu luna, loc total neprielnic vieţii, vine să descrie locul muzicii folk în ziua de azi. „Delta lunară” exprimă, aşadar, abundenţa de trăiri şi sentimente într-o lume aridă, rece, care pune din ce în ce mai mult accent pe material, de unde şi nevoia de a crea un spaţiu compensativ, menit să sfideze existenţa fadă de asfalt. Într-adevăr, se trăieşte mult prea repede şi adesea superficial. Este în puterea fiecăruia dintre noi să creeze acest spaţiu în care să trăiască himerele poeţilor. Ţine până la urmă de dorinţa de a avea un suflet viu.

„Nu noi alegem poezia; poezia ne alege pe noi…”

Cât de mult contează în alegerea versurilor, pentru că cele 17 cântece de pe album sunt pe versurilor unor poeţi consacraţi, starea voastră, trăirile voastre? Pe ce criteriu alegeţi versurile pentru a le pune pe muzică? Poeţii cei mai dragi sufletului vostru?

În general stările şi trăirile unui cititor de poezie sunt determinate de ceea ce a scris poetul. E drept, trebuie ca cei doi, poetul şi cel care îl citeşte, să rezoneze. Se întâmplă un lucru ciudat şi o să vă dau un exemplu. Atât de mult şi de…intens am cântat împreună vreme de 20 de ani versurile unui poet contemporan pe nume Nicolae Mocanu (poezia “Zădărnicie”), încât atunci când l-am cunoscut, în 2009, ne-am îmbrăţişat ca vechi şi buni prieteni. Credem că nu noi alegem poezia, ci poezia ne alege pe noi. Raul este un vechi şi constant “consumator” de poezie şi datorită lui a venit această apropiere de poeţi precum Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, Ion Minulescu, şi alţii, cântaţi pe acest album. Desigur sunt şi alţi poeţi, ca Doina Sălăjan, Radu Stanca, Ciprian Chirvasiu, Mihai Beniuc, etc. pe care-i îndrăgim la fel de mult.

„Vom cînta şi muzică pe versurile noastre; poate chiar pe următorul album…”

Muzică pe versurile voastre?

Sunt câteva piese – vreo 3 – ale căror versuri sunt scrise de Raul, însă dorinţa de a avea un album care să se sprijine pe versurile unor poeţi consacraţi ne-a făcut să nu includem piesele pe acest CD. Poate pe următorul…

Trăieşte mai bine astăzi folkul în armonie cu alte genuri muzicale?

Părerea noastră este că folkul a fost considerat greşit un “gen muzical”. Folkul ţine mai mult de formă, de modul în care artistul se prezintă pe scenă : un om şi o chitară. Pentru că de la începuturile sale, pentru interpretul de folk şi pentru publicul său, esenţială a fost IDEEA, MESAJUL. Muzica a devenit doar suport, pretext pentru lansarea acestor idei. Astfel că folkiştii s-au simţit liberi să se sprijine din punct de vedere muzical ba pe teme folclorice, ori teme împrumutate din blues sau country, bossanova, etc. Mulţi au comparat folkul românesc, datorită particularităţii sale de a fi cântat de multe ori pe versuri adevărate, datorită lirismului său, cu şansoneta franceză. Alţii spun că folkul este cel mai apropiat de rock şi că de acolo îşi trage originile. De altfel multe piese rock cântate unplugged sunt excelente piese folk. Datorită acestor lucruri părerea noastră este că folkul a fost de la începuturile sale o sumă de genuri muzicale şi nu a fost atât de important de definit numele acestora cât a contat mai mult definirea artistului prin mesaj : social, de protest, liric, de dragoste, etc. Folkul este mai degrabă o stare de spirit decat un gen muzical.

„Nu există mai departe interesul nimănui de a produce un tânăr folkist”

Cât de deschis e folkul astăzi pentru tinerii care îşi doresc să devină „omul cu chitara”?

Pentru un tânăr din ziua de azi este aproape imposibil să facă pasul spre “scena mare” a folkului. Este o zonă ermetică în care este mult prea greu să se pătrundă. Participarea la un festival de gen pentru un tânăr nu mai înseamnă decât că are posibilitatea să respire câteva ceasuri acelaşi aer cu cei care sunt în recital după concurs. Chiar dacă ar câştiga acel festival, pentru tânărul respectiv nu înseamnă nimic. Nu există mai departe interesul nimănui de a produce un tânăr folkist. Orice producător autohton va căuta întotdeauna soluţii sigure şi rapide de a face bani. Aşa e la noi. În perioada de început a folkului în România câştigarea unui festival însemna consacrarea garantată. După 1989 dintre câştigătorii de festivaluri de gen nu cred că puteţi reţine mai mult de 1-2 nume. Restul dispar. Aşa că singura şansă pentru tinerii de azi este să înţeleagă că pot răzbate doar prin forţe proprii, prin multă muncă şi determinare.

Un lucru pozitiv şi unul negativ pentru existenţa actuală a folkului?

Un lucru bun este acest număr mare de festivaluri si evenimente în lumea folkului, ceea ce arată că există public pentru asta. Ce este de remarcat ca element negativ este crearea unei categorii de concurenţi “de profesie” la aceste festivaluri. Sunt aproape aceiaşi tineri care fac traseul tuturor acestor manifestări.

Cântecul propus la Top Românesc, compus în 1984

Două vorbe despre piesa „Cântec în ploaie” propusă la Top Românesc?

Piesa “Cântec în ploaie” este compusă de Raul pe versurile lui Negoiţă Irimie, poet şi publicist care a trăit la Cluj şi de la a cărui moarte au trecut 10 ani (1933-2000). Raul a găsit absolut întâmplător, în 1984, într-o librărie, o carte de poezie de care a fost atras datorită titlului: “Strada cu un singur număr”. Aşa a făcut cunoştinţă cu poezia lui Negoiţă Irimie. Nu a durat mult şi în acelaşi an, 1984 a compus şi melodia. Aşadar este o piesă veche de 26 de ani însă “parfumul” ei ne place şi acum şi o cântăm cât de des avem ocazia pe scenă.

Ne putem gândi curând la un nou album din partea voastră? Câteva detalii dacă acest lucru se va întâmpla…

După 22 de ani de colaborare am strâns suficiente piese. De aceea am considerat ca “Delta lunară”, primul nostru album, să fie un material consistent, cu 17 melodii. Va veni şi vremea celui de-al doilea CD, însă deocamdată dorim să cântăm cât mai mult acest material, să nu mutăm atenţia atât de repede pe unul nou. Şi glumind puţin, dacă pentru primul album am aşteptat mai bine de 20 de ani, mai este destul timp până în 2030…

Autor : Ioana Matfeev, 5 august 2010

Mai multe poze vor fi disponibile în curând.

Restaurantul Maestro este situat în complexul Maestro Business Center, pe Bvd. 21 Decembrie Nr. 104, iar pentru rezervări sunați la 0263-412.933 sau 0744-766.546.

Vă așteptăm, așadar, la o seară LIVE de muzică bună, într-o ambianță selectă.

Tot sâmbătă, înaintea începerii spectacolului, cei doi artiști vor avea un moment de prezentare al albumului Delta lunară, material ce va putea fi achiziționat de la unul din standurile special amenajate.

Filmări, poze și impresii de la Festivalul de la Arad vor fi disponibile în curând.

De-a lungul a trei ore de prezență în studio, cei doi au povestit despre începuturile lor în  muzică, starea actuală a fenomenului folk, rolul poeziei în muzică și multe altele.

În plus, cei doi au cântat LIVE câteva piese, atât de pe Delta lunară, cât și altele,  neincluse pe album. Înregistrarea celor trei ore din emisiune, o găsiți aici.

]]> http://deltalunara.ro/2010/04/nop%c8%9bi-albe-la-radio/feed/ 0